RAPORT  STIINTIFIC SI TEHNIC

contract nr. 1 DPST/ 2013

OBTINEREA OULUI DE CONSUM CU CONTINUT REDUS

DE COLESTEROL, PRODUS NOU PE PIATA ROMANEASCA

ETAPA a I -a

Director  proiect

Dr. Ing Florin  PRICOP

NOIEMBRIE  2013

Etapa I

Elaborarea unei strategii nutritionale inovative in vederea obtinerii de oua cu continut redus de colesterol in conditiile protejarii mediului

Obiectiv specific etapei Crearea cadrului tehnic si metodologic pentru implementarea proiectului cu respectarea normelor nationale si internationale pentru obtinerea noului sortiment de ou in conditii de siguranta pentru sanatatea animalelor, calitatea si siguranta alimentelor, protectia mediului

Rezumat

Pe parcursul primei etape s-au realizat urmatoarele activitati:

Activitate I.1 – Elaborarea unui studiu referitor la gradul de informare si perceptia consumatorului român privind beneficiile consumului de ouă functionale, printre care se numara si ouale cu continut scazut de colesterol. In cadrul acestui studiu s-au dezvoltat aspectele privind: (i) piata oualor conventionale in Romania; (ii) piata oualor functionale in Romania; (iii) tendinte in domeniul consumului de oua si profilul consumatorilor;

Activitate I.2 Studiu privind solutiile nutritionale folosite, la nivel international, pentru scaderea continutului de colesterol in ou. Cercetarile privind rezolvarea pe cale nutritionala a continutului ridicat de colesterol in ou au decurs, incepand cu anii 1990, pe mai multe directii. Rezultatele raman contradictorii cu precizarea ca brevetele obtinute, mai ales in SUA si Asia, vizeaza folosirea un produsi sintetici de natura farmaceutica.

Activitate I.3 Documentatii privind normele si modalitatile de obtinere a noului sortiment de ou in conditii de siguranta pentru sanatatea animalelor, calitatea alimentelor si protectia mediului. Conform unei Comisii de Sondaj pentru cetatenii UE, printre prioritatile Politicii Agricole Comune (PAC) ar trebui sa se numere : (i) asigurarea de alimente sanatoase si sigure; (ii) promovarea respectului pentru mediu inconjurator; (iii)garantii privind bunastarea animalelor; (iv) intrajutorarea fermierilor pentru adaptarea acestora la cerintele consumatorilor

In Raport sunt  prezentate  documentele europene, nationale si internationale de interes pentru acest proiect care isi propune: obtinerea oului cu colesterol scazut prin solutii nutritionale prietenoase fata de mediu si  care trebuie sa intre pe piata romaneasca (parte a pietii comunitare).

Activitate I.4 Proiectarea (insamantarea) campurilor de productie experimentala din plante furajere cu capacitati antioxidante a fost realizata de S.C.  Marnews  Consulting  SRL (P2) care a semanat  camelina în a doua decada a lunii octombrie cu SUP 29 la o distanţă de 12,5 cm între rânduri şi la o adâncime de 1-2 cm, cu o norma de sămânţă de 10 kg/ha.

Activitate I.5 Elaborarea unui prim set de patru solutii nutritionale inovative, bazate pe utilizarea de furaje neconventionale si fitoaditivi cu caracter antioxidant in vederea obtinerii noului sortiment de ou.

Concluziile rezultate in urma derularii activitatilor acestei etape:

Ouale cu colesterol scazut reprezinta un produs unic pe piata romaneasca, inovativ, cu proprietati special care raspunde unei nevoi a pietei si cu beneficii asupra sanatatii

Piata potentiala a acestui nou tip de oua este de 150-200 de mii de consumatori urbani, dinamica, cu cresteri estimate de 25-30%/an

Pretul nu mai este atat de important cand vine vorba de produse care au altfel de beneficii decat cele obisnuite. Conteaza in schimb publicitatea care se face vis-à-vis de acest tip produs, notorietatea producatorului si mai putin ambalajul. Clientul de produse premium cunoaste de regula ca un produs bun nu se judeca dupa ambalaj, in anumite limite desigur. Acesti cumparatori cunosc informatii despre producator, sunt de obicei fideli aceluiasi brand, il recunosc si il cauta pe rafturi.

Noul sortiment de oua ofera un argument de vanzare nou (colesterol scazut), ceea ce ar pozitiona producatorul pe o pozitie unica pe piata. Diversificarea sortimentelor este o oportunitate pentru orice producator si ii ofera o alternativa fata de o gama redusa de produse

Screeningul privind patentele publicate prin care, pe cale nutritionala, s-a influentat continutul de colesterol in ou, evidentiaza ca ele sunt cu precadere  din USA  si zona asiatica. In Romania  nu exista patente referitoare la modalitati de reducere a colesterolului in ou. De altfel, pe piata din Romania, printre sortimentele de oua ,,design,, nu este comercializat un astfel de tip de ou.

Principalele modalităţi abordate pentru reducerea continutului de colesterol in ou sunt de natura genetica si nutritionala.

In nutritie au fost folosite urmatoarele abordari pentru scaderea colesterolului in ou:

–      retetele furajere bogate in celuloza bruta

–      suplimentarea hranei gainilor ouatoare cu probiotice si drojdii

–      folosirea  plantelor furajere cu continut scazut de fitati

–      includerea de enzime

–      folosirea unor  produse de sinteza farmacologice

–      folosirea extractele de plante uleioase sau plante antioxidante

–      folosirea  microelementelor

–      folosirea uleiurilor si a plantelor bogate in acizi mononesaturati si polinesaturati

Calculul normelor de hrană teoretice s-au făcut cu ajutorul unui model matematic (Burlacu, 2002) dar la elaborare ratiilor s-a tinut cont si de cerintele nutritionale conform ghidului Lohmann Brown (19-45 saptamani), hibridul cu care sunt populate halele de productie ale coordonatorului (SC Avicola Bucuresti). Ca ,,valoare de referinta’’ s-au ales cerintele conform NRC (1994).

S-a formulat un set de 4 noi raţii de hrană pentru gaini ouatoare pe baza analizelor chimice şi calorice a furajelor componente. Cele 4 noi ratii au inclus :seminte si srot de in (planta furajera foarte bogata in acizi grasi omega 3), seminte si srot de camelina (planta furajera low input, bogata in acizi polinesaturati si cu proprietati antioxidante), seminte de schinduf (planta furajera cu proprietati antioxidante). Cele 4 ratii sunt isoproteice (16,50% PB) si isocalorice (2710 kcal/kg).

Obtinerea oului cu continut scazut de colesterol prin folosirea cailor nutritionale este  o activitate reglementata de un complex de norme nationale si internationale referitoare la : (i) bunastarea animalelor; (ii) sanatatea animalelor; (iii) alimentatia animalelor; (iv) igena produselor alimentare; (v) siguranta alimentara; (vi) mediu.

SC Marnews  Consulting  SRL (P2) a realizat o suprafaţă de 5 ha însămanţată cu camelină. Camelina nu este pretenţioasă faţă de sol, putând fi cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută.  În plus, camelina are în general o perioadă scurtă de vegetaţie (85 – 100 de zile).

 

RAPORT  STIINTIFIC SI TEHNIC

contract nr. 1 DPST/ 2013

OBTINEREA OULUI DE CONSUM CU CONTINUT REDUS

DE COLESTEROL, PRODUS NOU PE PIATA ROMANEASCA

ETAPA a II -a

Director  proiect

Dr. Ing Florin  PRICOP

IUNIE  2014

ETAPA a II

 

Experimentarea primului set de solutii nutritionale inovative pe gaini ouatoare in conditii de microtest

 

 

Obiectiv specific etapei Evaluare eficientei primului set de solutii nutritionale inovative, elaborat in prima etapa, pentru obtinerea de oua cu continut redus de colesterol, prin experimente  realizate pe gaini ouatoare in conditii de microtest.

Rezumat

Pe parcursul etapei s-au realizat urmatoarele activitati:

  • S-au efectuat 2 experimente de tip microtest. Prin realizarea acestor experimente s-a urmarit sa se demonstreze eficacitatea noilor solutii nutritionale inovative din primul set (prezentate in raportul din prima etapa) in obtinerea oului cu colesterolul scazut fata de ouale conventionale.
  • Dupa fabricarea nutreturilor combinate, pe baza celor 4 retete inovative elaborate in etapa 1, a demarat primul experiment de tip microtest efectuat pe 192 gaini ouatoare din rasa Lohmann Brown, in varsta de 59 saptamani. Gainile au fost impartite in 5 loturi, dintre care 1 lot martor (M) si 4 loturi experimentale (E1, E2, E3, E4). Atat materiile prime cat si nutreturile combinate pentru cele 5 loturi au fost analizate pentru a se determina: compozitia chinica bruta; concentratia de acizi grasi; concentratia de aminoacizi; indicii de degradare ai grasimii (pentru nutreturile combinate).
  • Pe parcursul experimentului s-au urmarit urmatorii parametrii de performanta: consumurile; intensitatea la oua ; greutatea medie a oului.
  • Pentru a evalua parametrii fizici de calitate si calităţile nutritionale  ale oualor, incepand din prima zi experimentala si apoi dupa 2 saptamani si 5 saptamani (finalul experimentului ) s-au recoltat randomizat cate 10, 30 respectiv 30 de oua/lot. Pe ouale recoltate au fost masurati parametrii fizici de calitate ai oualor:  greutatea oului si a componentelor sale (albus, galbenus, coaja); intensitatea culorii; prospetimea; grosimea cojii; rezistenta la spargere a cojii de ou). S-au constituit cate 10 probe medii/ lot de: galbenus, albus si coaja de ou. Din aceste probe s-au determinat: compozitia chimica bruta, concentratia de colesterol si nivelul de acizi grasi polinesaturati din galbenus; compozitia chimica bruta si aminoacizii din albus; cenusa si Ca din coaja.
  • Pentru efectuarea determinarilor specifice monitorizarii metabolismului colesterolului, la finalul experimentului s-au sacrificat cate 6 gaini/lot.  Sacrificarile s-au facut in conformitate cu legislatia din Romania (legea 206/2004 si ordonanta 28/31 august 2011). Protocolul experimental, a fost supus atentiei Comisiei de etica din IBNA Balotesti, comisie  infiintata prin decizia nr. 24/2011 si care functioneaza pe langa Consiliul de Administratie si Consiliul Stiintific al IBNA. S-au recoltat probe de sange si ficat. Analizele din probele de sange au fost realizate de catre un laborator tert, pe baza de contract. Din probele de ficat s-au realizat determinari histologice si de colesterol.
  • S-a realizat si o saptamana de bilant in saptamana  a 5-a, saptamana de final a experimentului. In saptamana de bilant s-au recoltat probele de dejectii pentru determinarile privind potentialul toxic al dejectiilor realizate de ECOIND (P2). Prin acest bilant s-a urmarit  si sa se determine digestibilitatea aminoacizilor din ratiile folosite care au fost bogate in PUFA.
  • S-au identificat parametrii, stabiliti in legislatia nationala si europeana precum si  metodele de evaluare a impactului aplicarii noilor solutii nutritionale asupra mediului.
  • Pe baza analizelor fizico chimice si microbilogice efectuate de INCD- ECOIND (P2) s-a realizat  identificarea factorilor de risc  si potentialul lor de poluare pentru fiecare dintre cele 4 noi solutii nutritionale experimentale.
  • Pentru ierarhizarea solutiilor nutritionale s-a utilizat metodologia de selectie AHP. S-a constituit un panel care pe baza criteriilor calitate /cost/ impact de mediu a selectat a 2 solutii nutritionale pentru implementarea in ferma
    • Al doilea experiment s-a organizat si desfasurat  pentru demonstrarea eficacitatii primelor 2 solutii alese dupa experimentarea, in experimentul1a celor  4 solutii din primul set, elaborat in etapa 1. Experimentul 2 s-a organizat dupa acelasi protocol experimental ca si primul experiment. Al doilea experiment s-a incheiat dar analizele si evaluarile de mediu sunt inca in desfasurare.

 

Concluziile care s-au desprins dupa efectuarea activitatilor de mai sus sunt urmatoarele:

 

Materiile prime furajare folosite la fabricarea noilor structuri de nutret combinat au fost: porumb, grau, tarate de orez, gluten, srot de soia, srot de rapita, ulei. Pe langa aceste materii prime conventionale, ca aspect inovativ, s-au folosit semintele si sroturile de in si camelina precum si semintele de schinduf.

Semintele si sroturile de in si camelina sunt caracterizate de un raport al acizilor grasi polinesaturati (PUFA)  Ω6/Ω3 cu valori subunitare pe cata vreme pentru celelalte materii prime folosite in structura de baza acest raport este supraunitar.  Cu exceptia semintelor de schinduf (raport 1,91), raportul  intre PUFA  Ω6/Ω3  este cuprins pentru materiile prime conventionale intre 11,05 (srot de rapita) si 31,88 (porumb). In plus, camelina si schinduful sunt plante cu proprietati antioxidante.

Lizina se gaseste in concentratii relativi mari in semintele si sroturile de in respectiv camelina. Concentratii semnificative de metionina se regasesc in proteina srotului de camelina (0,784 g %) si aceea a semintelor de schinduf (0,601 g%). Concentratii de treonina ridicata sunt si  in semintele de schinduf, comparabile cu concentratiile din srotul de soia, srotul de rapita si gluten.

Consumul mediu zilnic al lotului E1 (cu 5% seminte de in  si 2% seminte de camelina), s-a diferentiat semnificativ (P≤ 0,05) de celelalte loturi experimentale (E2, E3, E4) iar consumul specific a fost mai mare (P≤ 0,05) decat la toate celelalte loturi. La lotul E3 care pe langa semintele de in si camelina a continut si 1 (%) seminte de schinduf, consumul mediu zilnic a fost mai mic (P≤ 0,05) decat la loturile  M, E1 si E2 (cu srot de in si camelina).

Loturile fara schinduf (E1 si E2) au avut procentele de ouat  (84.796 %, E1;  84.504 %, E2) mai mari (P≤ 0,05) decat la loturile cu schinduf (E3 si E4).

Ouale recoltate de la lotul E2 (5 % srot de in si 2 % srot de camelina) au avut o greutate comparabila cu aceea a oualor lotului M dar mai mare (P≤ 0,05) decat greutatea oulor de la lotul E4 (cu acelasi nivel de srot de in si camelina dar si 1% schinduf). Parametrii biproductivi au fost afectati intr-o masura semnificativa la loturile experimentale care au avut 1% schinduf in ratie (E1 si E3).

S-a inregistrat  o scadere a coeficientilor de digestibilitate aparenta a aminoacizilor la loturile experimentale fata de martor. Lizina si metionina au inregistrat o scadere semnificativa (P≤0,05) a digestibilitatii la loturile E2, E3 si E4 fata de lotul M. In cazul cistinei s-a observat un coeficient de digestibilitate semnificativ (P≤0,05) mai scazut la lotul E3 fata de lotul M, in timp ce treonina a avut o digestibilitate mai mica (P≤0,05) la loturile cu schinduf (E3 si E4)fata de lotul M.

Greutatea oualor si a galbenusului de la  lotul E2 (5 % srot de in si 2 % srot de camelina) nu s-a diferentiat semnificativ (P≤0,05) de martor. Cea mai mica greutate a galbenusului s-a inregistrat la lotul E4 (5 % srot de in si 2 % srot de camelina plus 1 % schinduf in ratie).

Media determinarilor de colesterol in galbenus, pe toate ouale recoltate (in saptamanile 2 respectiv 5), arata ca la toate loturile experimentale (E1, E2, E3 si E4) concentratia de colesterol in galbenus este semnificativ (P≤0,05) mai mica decat la lotul M .

La ambele recoltari (in saptamanile 2 respectiv 5), in general , nivelul de colesterol in galbenusul uscat  s-a diminuat (% fata de recoltarea initiala) semnificativ (P≤ 0,05) mai mult in ouale recoltate de la loturile experimentale fata de ouale lotului M.

Dupa 5 saptamani de furajare cu noile solutii nutritionale, concentratia de colesterol (g/100 g galbenus uscat) din galbenusul oualor recoltate de la gainile loturilor E2, E3 si E4 a fost  semnificativ (P≤ 0,05) mai mica decat concentratia determinata in galbenusul oualor recoltate la debutul experimentului (initial).

Dupa 5 saptamani de furajare cu noile retete, ouale care provin de la gainile loturilor E2, si E4 au o concentratie de colesterol (mg/ oul intreg) semnificativ (P≤ 0,05) mai mica decat concentratia determinata in ouale recoltate la debutul experimentelor (initial). Este de notat faptul ca in cazul lotului E2, greutatea oualor a fost semnificativ (P≤ 0,05) mai mare decat la lotul E4. Mai trebuie precizat ca greutatea oualor lotului E2, recoltate la 5 saptamani nu s-a diferentiat semnificativ de greutatea oualor  de la lotul M

Sirurile de date privind procentul cu care a scazut concentratia de colesterol in oul intreg  la 5 saptamani de experiment, raportat la valoarea initiala (debutul experimentului), arata ca aceasta scadere a fost semnificativ (P≤ 0,05) mai mare la loturile E2 (23,582%)  si E4 (22,99%) fata de lotul martor (5,573 %).

Concentratia de colesterol in serul gainilor de la loturile E4 (cu 5% srot de in, 3% srot de camelina si 1 % seminte de schinduf) si E2 (cu 5% srot de in, 3% srot de camelina) a fost scazuta, chiar la limita inferioara a valorilor normale. La aceste doua loturi au fost determinate si cele mai mici concentratii de colesterol in galbenus

La lotul E4, concentratia de colesterol in ficatul gainilor a fost semnificativ (P≤ 0,05) mai mica decat la loturile M, E1(5% seminte de in, 2 %seminte de camelina) si E3 (5% seminte de in, 2 % seminte de camelina plus 1% seminte de schinduf) cand exprimarea rezultatului a fost la proba proaspata. La lotul E2, concentratia de colesterol in ficat a fost mica in valoare absoluta dar nu s-a diferentiat semnificativ (P≤ 0,05)  de celelalte loturi.

Determinarile de histologie au evidentiat ca modificările microscopice înregistrate în structura ficatului, indiferent de lot, nu au extinderea şi intensitatea unor leziuni care să perturbe funcţionarea ficatului

Solutiile nutritionale au ca prinicipal scop asigurarea productivitatii corespunzatoare si mentinerea constanta a starii de sanatate a pasarilor. Managementul nutritional aplicat in cadrul fiecarei ferme este recunoscut a avea specificitati si solutiile nutritionale aplicate care sunt dependente si adaptate diverselor conditii zonale/locale meteorologice/climatice. Variabilitatea compozitiei hranei si a managementului nutritional aplicat conduce la o variabilitate a compozitiei dejectiilor si de aici la o variabilitate a tipurilor de impacturi negative de mediu ce pot sa apara

Poluantii care pot afecta mediul, la depasirea limitelor legale ale concentratiei, sunt: compusii cu azot si fosfor, metalele grele si agentii patogeni. Acesti poluanti pot produce poluari semnificative pentru componentele de mediu sol, apa subterana sau de suprafata si aer, ce pot conduce la riscuri legate de aparitia unor consecintele mai mult sau mai putin severe pentru sanatatea plantelor, animalelor si a omului.

In cazul celor 4 solutii nutritionale experimentale propuse in proiect, factorii de risc sunt legati de poluantii rezultati din managementul neadecvat al dejectiilor de pasari in situatia depozitarii sau valorificarii acestora ca fertilizator organic si a caror concentratii pot depasi limitele legal admisibile.

Cu conditia considerarii cantitatiilor de N si Zn in calculul necesarului la ha pe anumite calitati de sol, conditii de mediu si culturi specifice, din perspectiva poluarii cu minerale, cele 4 solutii nutritionale aduc beneficii ecologice sigure prin potentialul ca aceste dejectii sa poata fi folosite in calitate de fertilizatori organici. Retetele noi nutritionale sunt mai bune din punct de vedere ecologic pentru o majoritate a indicatorilor relevanti cuprinsa intre intre 50-70%

Din punct de vedere al concentratiilor de micro-organisme in dejectii s-a constatat ca: (i) la lotul martor aceste concentratii sunt la un nivel normal in aceste tipuri de dejectii: 107-109 CFU/g de s.u ; (ii) concentratiile de micro-organisme la loturile experimentale pentru coliformele totale, enterococi si E. coli sunt crescute aratand un potential infectios usor ridicat; (iii) Salmonela este absenta in toate situatiile.

Pentru ierarhizarea solutiilor nutritionale propuse si pentru pentru alegerea primelor 2 solutii nutrionale ierarhizate pe baza performantelor calitate/cost/impact de mediu s-a utilizat metodologia de selectie AHP. Metodologia cuprinde doua faze: faza de proiectare in care este stabilita o ierarhie si faza de evaluare care consta in comparatii pereche realizate de un panel/grup de evaluatori.

Pentru a supune indicatorii unei analize coerente bazata pe evidentele rezultatelor cercetarilor/masuratorilor analitice s-a  format un panel de evaluatori/experti in domeniul evaluat sau in domenii conexe ce si au exprimat opiniile pe baza evidentelor propuse (rezultatele testelor) propria experienta si cunoastere in scopul evaluarii avantajelor si dezavantajelor fiecareia din cele patru retete nutritionale experimentate.

Ierarhizarea finala, prin media punctajelor obtinute de fiecare alternativa si fiecare evaluator, tinand cont de cele trei criterii agreate cuprinzand indicatorii rezultatelor testarii, ai cunoasterii si experientei evalutorilor din panel, a aratat ca cele mai bune doua alternative sunt reteta E2  cu un punctaj mediu total de 0.402 si reteta E4 cu un punctaj mediu total de 0.233.

Pentru a verifica eficacitatea celor 2 solutii  (E2 si E4) selectate dupa finalizarea tuturor analizelor si evaluariii rezultatelor obtinute in primul experiment s-a organizat si desfasurat un nou experiment in perioada mai –iunie 2014. In reteta E4 am renuntat la schinduf deoarece performantele de productie inregistrate in primul experiment au fost afectate la  loturile cu schinduf. Si s-a  folosit vitamina E ca  antioxidat (27 mg/kg NC la 100mg/kg NC).  Experimentul pe pasari s-a finalizat, la predarea acestui raport dar analizele fizico chimice si cele de mediu sunt in plina desfasurare. Rezultatele vor fi prezentate in cadrul raportului etapei a 3-a. Daca rezultatele din al doilea test  le confirma pe cele din primul test, noile retete E2 si E4 vor fi folosite in ferma.

 Figura 1.  Sacii cu nutreturile combinate fabricate (prima sarja

Figura 1.  Sacii cu nutreturile combinate fabricate (prima sarja)

Figura 2. Hala

Figura 2. Hala experimentala in care s-a desfasurat experimentul

 fig3

Figura 3. Imagini de la masuratorile privind parametrii fizici de calitate ai oualor:

intensitatea culorii galbenusului, grosimea cojii, greutatea galbenusului si rezistenta la spargere a cojii oului

 

ETAPA a III

 

Testarea si verificarea in conditii de ferma a celor doua solutii nutritionale selectate din primul set

 

Rezumat

 

Pe parcursul acestei etape s-au desfasurat urmatoarele activitati:

  • Realizarea productiei experimentale de plante furajere cu capacitate antioxidanta, in mod concret recoltarea productiei de camelina
  • Efectuarea unui test in halele de exploatare ale SC Avicola Bucuresti pentru evaluarea nutreturilor combinate fabricate pe baza celor doua solutii nutritionale inovative selectate din primul set
  • Verificarea eficientei celor doua solutii nutritionale inovative prin evaluarea calitatii oualor recoltate in cadrul testului
  • Identificarea potentialilor factori de risc pentru mediu pe baza rezultatelor obtinute in urma determinarilor efectuate din dejectii
  • Evaluarea impactului aplicarii celor doua solutii nutritionale inovative pentru gaini asupra mediului
  • Insamantarea campului de productie cu o noua cultura de plante furajere cu capacitate antioxidanta
  • Depunerea unei cereri de brevet – solutie nutritionala inovativa selectata pe baza rezultatelor obtinute in testul realizat in halele de productie
  • Valorificarea rezultatelor obtinute prin diseminare la manifestari stiintifica la nivel national si international

Dupa efectuarea activitatilor enumarate mai sus, s-au desprins urmatoarele concluzii:

Cele 4 retete experimentate in al doilea microtest au fost eficiente in ceea ce s-a intentionat prin folosirea lor, mai exact scaderea nivelului de colesterol din ou. Concentratia de colesterol in oul intreg (mg/ ou intreg) a fost mai mica (P≤0,05) fata de M cu: 15, 06 % la E1, 14, 56 % la E2, 15,17 % la E3 si cu 17,63% la E4.

S-au evaluat toate datele obtinute din punct de vedere tehnic, siguranta mediu, economic si s-a realizat o ierarhie a eficientei retetelor furajere folosite in experimentul al doilea. Cel mai mare procent de scadere a colesterolului, comparativ cu martorul s-a inregistrat la E4 dar la lotul E1 (srot de in+srot de camelina) nivelul de scadere a colesterolului a fost relativ ridicat si au existat si unele performante bioproductive deosebit de bune cum sunt consumul specific si greutatea oului. Pretul nutretului la E1 a fost mai mic decat la E4. Atat la E1 cat si la E4 nu s-au inregistrat depasiri ale factorilor de risc in dejectii. Toate aceste date au determinat echipa proiectului sa decida ca in ferma Coordonatorului sa fie testate, fata de acelasi M, retetele E1 si E4 care in test va deveni E2.

P3 (S.C.  Marnews  Consulting  SRL) a recoltat in 4 iulie 2014 o cantitate de 4000 kg, respectiv 800 kg camelina/ha. O cantitate de 3548 kg de sământă s-a predat catre SC 2 E PROD SRL din Alexandria, jud. Teleorman, iar restul de 52 de kg a fost păstrată pentru înfiintarea noii culturi de camelină din toamnă. De conditionarea si procesarea semintelor de camelină în vederea obtinerii srotului (turtelor) s-a ocupat SC 2 E PROD SRL, societate care are ca obiect de activitate obtinerea uleiurilor vegetale naturale, prin presare la rece

SC Marnews Consulting SRL, în toamna acestui an (anul agricol 2014-2015), a însământat cu camelină o suprafată de 5 ha. Semănatul culturii de camelină s-a realizat la data de 1.11.2014 cu SUP 29, la o distanţă de 12,5 cm între rânduri şi la o adâncime de 1-3 cm, cu o norma de sămânţă de 10 kg/ha

Reţetele folosite pentru fabricarea nutreturilor combinate pentru gainile ouatoare din halele de productie de la SC Avicola Bucuresti au fost izocalorice si izoproteice. Reteta martor (M) a inclus: porumb, tarte de orez, grau, srot de rapita, srot de soia, gluten si ulei. Reteta E1 a inclus 5% srot de in + 2% srot de camelina. Reteta E2 a inclus 5% srot de in + 2% srot de camelina + vitamina E (100 ppm). In nutreturile loturilor experimentale a existat o concentratie deosebita de acid α linolenic. Raportul intre acizii grasi polinesaturati omega 6/ omega 3 a fost cu aproximativ 80 % mai mic  in nutreturile loturilor experimentale fata de lotul M.

Consumurile (consum mediu zilnic si consum specific) cele mai mari (P≤0,05) s-au inregistrat la lotul M. Lotul E1 a avut un consum specific mai bun (P≤0,05) decat M si E2. Intensitatea la ouat nu s-a diferentiat semnificativ intre cele 3 loturi

In serul obtinut din sangele recoltat la finalul testului, fata de lotul M , concentratia de colesterol a scazut cu  2,88 % (E1) respectiv 18 % (E2)

Greutatea galbenusului nu s-a diferentiat intre cele trei loturi ceea ce inseamna ca acest parametru nu va influenta diferentierile intre loturi in ceea ce priveste concentratia de colesterol in galbenus

In ouale recoltate in finalul experimentului, unitatea Haugh nu s-a mai diferentiat intre loturi. Dupa 6 saptamani de furajare cu nouale retete, cel mai mare procent de oua AA a fost la lotul E2.

Fata de valoarea concentratiei de colesterol determinata in ouale recoltate inainte de inceperea furajarii cu noile nutreturi combinate, la lotul E2 s-a inregistrat o scadere de 11,55 % iar la lotul E1 a fost de 8,45 %

Fata de M, in ouale din saptamana finala, concentratia de colesterol in ou (mg/ ou) la E1 a fost cu 15,80 % mai mica iar la lotul E2 cu 18,65 %.

Raportul dintre acizii grasi omega 6/ omega 3 in galbenusul oualor loturilor experimentale a fost mai mic decat la M  cu 68 % pentru E1 si cu 71,23 % pentru lotul E2.

Datele obtinute, la loturile experimentale, atesta ca folosind noile retete furajere  s-au obtinut oua imbogatite in acizi grasi polinesaturati omega 3 si cu nivel scazut de colesterol fata de un ou de gaina standard obtinut de la gaini hranite cu o reteta conventionala

Rapoartele de incercare pentru testele fizico-chimice si microbiologice obtinute dupa analiza dejectiilor recoltate in ultima saptamana in laboratoarele P2 (ECOIND)  au stat la baza prelucrarii rezultatelor in vederea identificarii posibililor factori de risc de mediu si impactul lor.

Concentratiile pentru coliformele totale, enterococi si E. coli au fost crescute fata de lotul martor aratand un potential infectios usor ridicat

Din punct de vedere al protectiei mediului, cele mai bune rezultate s-au obtinut tot pentru lotul experimental E2 (5 % srot de in + 2% srot de camelina+ vitamina E)

Analizand valorile obtinute referitoare la cost / ou se observa ca lotul E1 are o valoare cu 4,76% mai mare, fata de martor, iar lotul E2 cu 9,52% mai mare fata de martor.

In urma desfasurarii testelor in halele de productie de la Coordonator, a evaluarii factorilor de risc pentru mediu si a analizei financiare s-a hotarat ca  reteta E2 cu srot de in (5%), srot de camelina (2%) si 100 mg vitamina E/kg, denumita SN_PRIM, sa fie brevetata

S-a  depus o cerere de brevet (inregistrata la OSIM cu nr. A 00923/27.11.2014) in care sunt stipulate urmatoarele revendicari: 1)Reteta furajera pentru obtinerea de oua de gaina  cu continut redus de colesterol care are in structura:  srot  de in (5%), srot de camelina (2%) si vitamina E (100 mg/kg); 2) Reteta furajera pentru obtinerea de oua de gaina  cu continut redus de cholesterol caracterizata prin: 88,50 % substanta uscata; 16,16 % proteina bruta; 7,022% grasime bruta; 0,901% lizina; 0,472 % metionina; 0,463 % cistina; 100 mg/kg vitamina E; 2547 kcal/kg energie metabolizabila; 3,98 valoarea raportului acizi grasi polinesaturati omega 6/omega 3

Din cercetarea literaturii de specialitate nu s-a gasit nici o lucrare sau rezumat de brevet in care sa fie mentionata camelina, planta cu proprietati antioxidante pentru reducerea colesterolului in ou, si nici folosirea simultana a srotului de in+ srot de camelina+ vitamina E. Prin urmare, solutia nutritionala supusa spre brevetare (SN_PRIM) are un caracter inovativ.

Parte din rezultatele obtinute, care nu au facut obiectul brevetarii, au fost publicate sau comunicate la evenimente stiintifice. Au fost publicate sau sunt in curs de publicare urmatoarele un numar de 3 lucrari. S-au realizat 2 comunicari orale la doua simpozioane; Coordonatorul SC Avicola Bucuresti a diseminat, printre partenerii de afaceri si fermieri , cu diverse ocazii (inclusive INDAGRA 2014) date privind proiectul, date care au fost introduse in brosura  de prezentare a societatii